\u201eUnde exist\u0103 \u00eenclina\u021bia de a reflecta cu adev\u0103rat, \u0219i nu doar de a g\u00e2ndi una sau alta – acolo este progres\u201d
NOVALIS (Bl\u00fcthenstaubfragmente, 1797)<\/p>\n\n\n\n
CE: Citim, ascult\u0103m, privim, reflect\u0103m, vorbim. Ne l\u0103rgim orizontul.
CE NU: Twitter \u015fi Instagram, Rap \u015fi Hollywood, recomand\u0103ri pentru business sau re\u0163ete sushi.
\u00ceN SCHIMB: O c\u0103l\u0103torie prin lumea spiritual-cultural\u0103 a secolelor XIX-XX, cu concentrare pe crea\u0163ii artistice provenite sau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu spa\u0163iul cultural german.
PROGRAMUL: \u00cel g\u0103si\u0163i mai jos pentru fiecare zi \u00een parte.
CINE: Sunt invita\u0163i to\u0163i cei de la 16 ani, interesa\u0163i de trecut, con\u015ftien\u0163i de prezent, preocupa\u0163i de viitor, receptivi la cultur\u0103, art\u0103, estetic\u0103, muzic\u0103, literatur\u0103, teatru, film, etic\u0103, istorie, gata la provoc\u0103ri intelectuale \u015fi dispu\u015fi la reflect\u0103ri \u015fi dezbateri \u00een comun.
C\u00c2ND: 4-19 decembrie (zile de lucru), ora 17
UNDE: Sala de lectur\u0103 german\u0103 a Bibliotecii Municipale \u201eHa\u015fdeu\u201c, bd. \u0218tefan cel Mare 148
CONDI\u021aII DE PARTICIPARE: Nu sunt, afar\u0103 de cele ar\u0103tate mai sus. \u00censcrieri prealabile nu se fac, oricine poate s\u0103-\u015fi aleag\u0103 zilele \u00een care dore\u015fte s\u0103 participe dup\u0103 interesele \u015fi disponibilitatea sa.
Cuno\u015ftin\u0163e de limba german\u0103 sunt binevenite, \u00eens\u0103 nu sunt necesare. Toate textele tratate li se vor pune la dispozi\u0163ia participan\u0163ilor \u00een traducere rom\u00e2n\u0103 sau rus\u0103; filmele se vor prezenta dublate \u00een limba rus\u0103 sau subtitrate. \u00cen discu\u0163iile noastre, oricine poate s\u0103 se exprim\u0103 \u00een limba \u00een care o dore\u015fte. Cultura e la fel de interna\u0163ional\u0103 ca \u015fi \u015ftiin\u0163a, lumea \u015fi omenirea sunt una, de aceea: G\u00e2ndurile \u015fi ideile conteaz\u0103, nu limba \u00een care sunt exprimate.<\/p>\n\n\n\n
IDEA \u015eI CONCEPT: Wolfram Nie\u00df (DE \/ Chi\u015fin\u0103u)<\/p>\n\n\n\n
Wolfram Nie\u00df s-a n\u0103scut \u00een anul 1978 la Wiesbaden, Germania. A crescut \u00een or\u0103\u015felul Neuerburg, aproape de grani\u0163a cu Luxemburg, \u00eentr-o familie de muzicieni \u015fi a absolvit un liceu cu profil clasic. Din 1998 a studiat istorie antic\u0103 \u015fi contemporan\u0103, filologie german\u0103, teatrologie \u015fi romanistic\u0103 la universit\u0103\u0163ile din Trier, Cluj \u015fi Viena, absolv\u00e2nd universitatea din Viena \u00een anul 2007. \u00cen acela\u015fi an a \u00eenceput un proiect de diserta\u0163ie (neterminat \u00eenc\u0103) asupra unei teme din istoria Basarabiei interbelice \u015fi a venit de atunci foarte des la Chi\u015fin\u0103u s\u0103 se documenteze la arhiva na\u0163ional\u0103. A\u015fadar a fost martor ocular la evenimentele din 6-10 aprilie 2009, \u00een Pia\u0163a Marii Adun\u0103rii Na\u0163ionale. Fiind angajat ca cercet\u0103tor la universitatea din Viena, \u00eentre 2009 \u015fi 2012, a f\u0103cut navet\u0103 regular\u0103 cu trenul \u015fi rutiera \u00eentre Viena \u015fi Chi\u015fin\u0103u \u00een acest timp, ca apoi s\u0103 se mute complet \u00een Capitala de pe B\u00eec, unde a activat \u00een ultimii anii \u00een domeniul cultural-educa\u0163ional \u015fi \u015ftiin\u0163ific. A publicat mai multe studii \u015fi volume cu documente istorice despre istoria Basarabiei \u00een perioada 1918-1941.<\/p>\n\n\n\n
PROGRAM<\/p>\n\n\n\n
Mar\u0163i, 4 Decembrie
Weltwissenschaft oder Denken im Dienste der Menschheit –
\u0218tiin\u0163a lumii sau G\u00e2ndirea \u00een folosul \u00eentregii omeniri<\/p>\n\n\n\n
Vom vorbi despre cum ar putea s\u0103 arate lumea deja \u00eentr-un viitor apropiat, pornind de la tezele lui Harald Lesch, profesor universitar pentru Astrofizic\u0103 \u015fi Filozofia Naturii la Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t din M\u00fcnchen. Adi\u0163ional, vom privi filmul Die Vermessung der Welt \/ \u0418\u0437\u043c\u0435\u0440\u044f\u044f \u041c\u0438\u0440 (D\/AT 2012; regia Detlev Buck; cu Florian David Fitz, Albrecht Schuch) care prezint\u0103 vie\u0163ile a doi mari savan\u0163i, \u00eendeosebi felul cum au contribuit ei nu doar la r\u0103sp\u00e2ndirea cuno\u015ftin\u0163elor, ci \u015fi la progresul civiliza\u0163iei: E vorba de marele umanist, naturalist \u015fi cercet\u0103tor \u00een expedi\u0163ii, Alexander von Humboldt (1769-1859) \u015fi de celebrul matematician Carl Friedrich Gau\u00df (1777-1855). Pe baza acestuia, putem discuta ce \u00eenseamn\u0103 cercetare – sau \u00een general g\u00e2ndire – progresiv\u0103, bazat\u0103 pe etic\u0103 \u015fi totodat\u0103 orientat\u0103 la interesele \u00eentregii omeniri.<\/p>\n\n\n\n
Miercuri, 5 decembrie
Macht, Geist, Gesellschaft – Putere, spirit g\u00e2nditor, societate<\/p>\n\n\n\n
R\u0103m\u00e2nem la tema din ziua anterioar\u0103 \u015fi c\u0103ut\u0103m s\u0103 elucid\u0103m ce \u00eenseamn\u0103 de fapt romantic\/romantism, citind \u015fi discut\u00e2nd \u00eempreun\u0103 ni\u015fte aforisme \u015fi fragmente ale lui Novalis, unul dintre cei mai de vaz\u0103 scriitori \u015fi g\u00e2nditori ai Romantismului. Prin contrast \u015fi compara\u0163ie, vom dezbate tezele unuia dintre cei mai influen\u0163i filozofi din timpurile noastre, Peter Sloterdijk, profesor universitar pentru Estetic\u0103 \u015fi Filozofie la Karlsruhe, care \u00eentr-un interviu televizat s-a expus asupra \u00eentreb\u0103rii dac\u0103 \u201ese rupe societatea noastr\u0103?\u201c, iar pe un plan mai larg, a c\u0103utat s\u0103 arate rolul \u015fi posibilit\u0103\u0163ile spiritului critic \u015fi g\u00e2nditor, a g\u00e2ndirii \u00een general, fa\u0163\u0103 de puterea politic\u0103 \u015fi economic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Joi, 6 decembrie
Recht und Gerechtigkeit – Drept \u015fi dreptate<\/p>\n\n\n\n
Vom lua \u00een considera\u0163ie dou\u0103 principii fundamentale ale convie\u0163uirii omene\u015fti, \u015fi anume dreptul \u015fi dreptatea, respectiv cazurile \u015fi circumstan\u0163ele \u00een care ele nu coincid. Aici se atinge \u00eentrebarea, c\u00e2nd \u015fi \u00een ce condi\u0163ii, \u00eentr-un sistem sau stat autoritar, rezisten\u0163a sau chiar r\u0103scoala \u00eempotriva ordinei publice \u015fi puterii este admisibil\u0103 sau chiar se impune. Aceasta problematic\u0103 o g\u0103sim exprimat\u0103 \u00een mod exemplar \u00een una dintre cele mai celebre nuvele din literatura german\u0103: Michael Kohlhaas, scris\u0103 \u00een anul 1808 de c\u0103tre Heinrich von Kleist. Vom viziona \u015fi discuta filmul artistic cu acela\u015fi titlu (F 2013; regia: Arnaud de Palli\u00e8res; cu Mads Mikkelsen; Bruno Ganz, M\u00e9lusine Mavance).<\/p>\n\n\n\n
Vineri, 7 decembrie
Erst kommt das Fressen, dann kommt die Moral? – Mai \u00eent\u00e2i haleala, apoi moralul?<\/p>\n\n\n\n
Ne vom \u00eentreba, dac\u0103, vorba lui Bertolt Brecht: \u201eMai \u00eent\u00e2i vine haleala, apoi vine moralul\u201c? Acest bonmot celebru din anul 1928 exprim\u0103 c\u00e2t mai precis o chestiune actual\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile noastre, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la amestecul problemelor pe plan ecologic, economic \u015fi social cu care se confrunt\u0103 omenirea pe \u00eentregul p\u0103m\u00e2nt. Vom urm\u0103ri \u015fi discuta filmul La mort en direct \/ \u041f\u0440\u044f\u043c\u043e\u0439 \u0440\u0435\u043f\u043e\u0440\u0442\u0430\u0436 \u043e \u0441\u043c\u0435\u0440\u0442\u0438 (F\/D 1980; regia Bernard Tavernier; cu Romy Schneider, Harvey Keitel), care trateaz\u0103 comercializarea \u00een extremis a (ultimei perioade a) vie\u0163ii, d\u00e2ndu-ne indicii, cum \u00een viitor (sau deja \u00een prezent) schimb\u0103rile politice sau economice sunt \u00een stare s\u0103 anihileze no\u0163iunea de moral\u0103 sau etic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Luni, 10 decembrie
\u00dcber die Grenzen der Selbstbestimmung und der Kunst – Despre limitele autodetermin\u0103rii \u015fi ale artei<\/p>\n\n\n\n
R\u0103m\u00e2nem \u00een acela\u015fi cadru tematic, trat\u00e2nd \u00een mod critic \u00eentrebarea dac\u0103, \u00een situa\u0163ii extreme (de boal\u0103), omul are sau nu are dreptul s\u0103 cear\u0103 s\u0103 i se pun\u0103 cap\u0103t suferin\u0163ei, adic\u0103 vie\u0163ii. Admit\u00e2ndu-se, oare se deschide cutia Pandorei, cu consecin\u0163e neclare \u00eenc\u0103? Vom privi un film istoric german (subtitrat) care are ca subiect tocmai aceast\u0103 problem\u0103, iar dup\u0103 ecranizarea sa vom discuta, dac\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 problema dat\u0103 poate fi subiectul unui film artistic, sau vorbind \u00eentr-un sens mai larg, dac\u0103 pentru art\u0103 \u00een general ar trebui s\u0103 existe tabuuri. Astfel vom crea o leg\u0103tur\u0103 spre tematica zilelor urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n
Mar\u0163i, 11 decembrie
\u00dcber den Umgang mit der Vergangenheit, oder Gewalt und Zivilisation – Despre abordarea trecutului, sau civiliza\u0163ie \u015fi violen\u0163\u0103<\/p>\n\n\n\n
Ca introducere \u00een tema abord\u0103rii trecutului \u00een diferite \u0163\u0103ri, vremuri, \u015fi moduri, mai \u00eent\u00e2i ne vom preocupa de unele rezultate ale cercet\u0103rilor efectuate de J\u00f6rg Baberowski, profesor universitar \u00een istorie est-european\u0103 la Humboldt-Universit\u00e4t zu Berlin, cu referire la \u00eentrebarea, dac\u0103 sau ce leg\u0103tur\u0103 exist\u0103 \u00eentre civiliza\u0163ie \u015fi violen\u0163a extrem\u0103. Cum s-a n\u0103scut violen\u0163\u0103 extrem\u0103 chiar \u015fi \u00een interiorul unor societ\u0103\u0163ii foarte avansate pe plan cultural-civilizatoriu, cum a fost \u00een cazul Germaniei naziste sau a Rusiei sovietice staliniste? Cum au ajuns – \u015fi ajung – oamenii (b\u0103rba\u0163i) cul\u0163i, educa\u0163i, pa\u015fnici \u00een via\u0163a lor civil\u0103, s\u0103 comit\u0103 crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii, \u00een condi\u0163iile frontului, ale r\u0103zboiului, ale lag\u0103relor de concentrare? Abordarea serioas\u0103 \u015fi sincer\u0103 a istoriei de c\u0103tre savantul german contemporan o vom confrunta cu extrase din filmele din anii \u201950 \u015fi \u201960, care reflect\u0103 \u00eenclina\u0163ia majorit\u0103\u0163ii din societatea german\u0103 \u015fi austriac\u0103 de atunci de a tace sau de a refula \u00eendeosebi trecutul cel mai recent, adic\u0103 perioada dictaturii naziste.<\/p>\n\n\n\n
Miercuri, 12 decembrie
Die Darstellung des Unerkl\u00e4rlichen im Film – Prezentarea inexplicabilului pe pelicul\u0103<\/p>\n\n\n\n
\u00cen continuarea celor discutate \u00een ziua anterioar\u0103, vom viziona \u015fi discuta filmul Le Vieux Fusil \/ \u0421\u0442\u0430\u0440\u043e\u0435 \u0440\u0443\u0436\u044c\u0435 (F\/D 1975; regia Robert Enrico; cu Philippe Noiret, Romy Schneider) care are drept subiect masacrul de la Oradour-sur-Glane din anul 1944. Filmul acesta, care a ob\u0163inut cele mai \u00eenalte premii \u00een Fran\u0163a, dar a fost cenzurat \u015fi oprit pentru prezentarea public\u0103 \u00een Germania (de Vest) \u00een versiunea sa original\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2007, este potrivit pentru spectatorii 18+.<\/p>\n\n\n\n
Joi, 13 decembrie
Die Selbstinstrumentalisierung des K\u00fcnstlers – Auto-instrumentalizarea artistului<\/p>\n\n\n\n
Avem \u00een vedere aici problema auto-instrumentaliz\u0103rii arti\u015ftilor (\u015fi nu numai) \u00een \u015fi pentru un sistem politic autoritar sau totalitar. Vom discuta cum au profitat reciproc politicienii \u015fi arti\u015ftii \u00een timpul celui de-al treilea Reich ( la fel ca \u015fi \u00een zilele noastre) \u015fi vom privi filmul premiat la Cannes \u015fi cu un Oscar: Mephisto (D\/HU\/AT 1981; regia Istv\u00e1n Szab\u00f3; cu Klaus Maria Brandauer, Rolf Hoppe), un film care se bazeaz\u0103 pe romanul cu acela\u015fi titlu, scris \u00een exil de Klaus Mann (1936).<\/p>\n\n\n\n
Vineri, 14 decembrie
Das ewige Spiel – Jocul ve\u015fnic<\/p>\n\n\n\n
Precum \u015fi \u00een serile urm\u0103toare, ne vom \u00eendrepta aten\u0163ia asupra acelei taine despre care Oscar Wilde a zis c\u0103 ar fi mai mare dec\u00e2t taina mor\u0163ii – mai prozaic vorbind, ne vom ocupa cu tema etern\u0103 – \u201efemei \u015fi b\u0103rba\u0163i” \u015fi abordarea ei \u00een ni\u015fte opere de art\u0103 alese. Vom da o privire \u00een trecut, \u00een anii 1895 (Frank Wedekind: Erdgeist \/ Alban Berg: Lulu) \u015fi 1900 (Arthur Schnitzler: Der Reigen) \u015fi vom viziona filmul La ronde \/ \u041a\u0430\u0440\u0443\u0441\u0435\u043b\u044c (F 1950; regia: Max Oph\u00fcls; muzica: Oscar Strauss). Acest film, a c\u0103rui estetic\u0103 plin\u0103 de elegan\u0163\u0103, poezie \u015fi muzicalitate este ne\u00eentrecut\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, realizeaz\u0103 \u00een mod congenial piesa lui Schnitzler pe pelicul\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-ne s\u0103 ne cufund\u0103m \u00een atmosfera anului 1900 la Viena \u015fi s\u0103 \u00eentr\u0103m \u00een lumea spiritual\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103 din fin du si\u00e8cle.<\/p>\n\n\n\n
Luni, 17 decembrie
Von den Dingen des Lebens – Despre chestiunile omene\u015fti<\/p>\n\n\n\n
Se propun dou\u0103 crea\u0163ii care au ca tem\u0103 comun\u0103 rela\u0163iile cu doi parteneri sau „triunghiuri amoroase\u201c, \u00een diferite circumstan\u0163e \u015fi vremuri. Vom citi \u015fi discuta scurt-povestea Die Botschaft (\u0412\u0435\u0441\u0442\u044c), scris\u0103 de unul dintre scriitori germani de\u0163in\u0103tori ai premiului Nobel pentru literatur\u0103, Heinrich B\u00f6ll, care a scris-o \u00een anul 1947 sub impresia \u00eenc\u0103 iminent\u0103 a r\u0103zboiului, reflect\u00e2nd \u00eentocmai timpul c\u00e2nd a fost scris\u0103. Apoi vom viziona filmul Les choses de la vie \/ \u041c\u0435\u043b\u043e\u0447\u0438 \u0436\u0438\u0437\u043d\u0438 (F\/ITA\/CH 1970; regia Claude Sautet; cu Michel Piccoli, Romy Schneider). Filmul atinge, la fel ca \u015fi povestea lui B\u00f6ll, temele \u201eiubire” \u015fi \u201emoarte”, \u201etr\u0103dare” \u015fi \u201eiertare”, mai generaliz\u00e2nd \u00eentrebarea, ce valori sunt importante \u00een via\u0163\u0103? Vom chibzui \u00eempreun\u0103, dac\u0103 \u015fi \u00een situa\u0163ii excep\u0163ionale r\u0103m\u00e2n valabile \u015fi aplicabile criteriile noastre obi\u015fnuite privind ceea ce-i \u201eomene\u015fte\u201c \u015fi ce caracterizeaz\u0103 m\u0103re\u0163ia omeneasc\u0103 (\u00een sensul cel mai nobil al cuv\u00e2ntului). Ce \u00eel face pe om s\u0103 fie om?<\/p>\n\n\n\n
Mar\u0163i, 18 decembrie
Vom Verg\u00e4nglichen und Unverg\u00e4nglichen – Despre cel trec\u0103tor \u015fi cel netrec\u0103tor<\/p>\n\n\n\n
R\u0103m\u00e2nem \u00een cadrul preschi\u0163at mai sus. Vom viziona \u015fi discuta filmul Fantasma d\u2019Amore \/ \u041f\u0440\u0438\u0437\u0440\u0430\u043a \u043b\u044e\u0431\u0432\u0438 (ITA\/D\/F 1981; regia Dino Risi; cu Romy Schneider, Marcello Mastroianni, Eva Maria Meineke), \u00een care se trateaz\u0103 \u015fi confrunt\u0103 caracterul trec\u0103tor al vie\u0163ii cu caracterul netrec\u0103tor al iubirii adev\u0103rate.<\/p>\n\n\n\n
Miercuri, 19 decembrie
Die Feier des Lebens – S\u0103rb\u0103torirea vie\u0163ii<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ultima sear\u0103, vom viziona unul dintre filmele germane cele mai celebre \u015fi \u00eendr\u0103gite de publicul de toate v\u00e2rstele din Germania, un film care ne prezint\u0103 aventurile legendarului Baron M\u00fcnchhausen (D 1943; scenariu Erich K\u00e4stner; regia Josef von B\u00e1ky; cu Hans Albers, Brigitte Horney, Ferdinand Marian, Leo Slezak, Ilse Werner). Cu tot caleidoscopul s\u0103u istoric \u015fi ac\u0163iunea sa fantastic\u0103 pe care \u00eel con\u0163ine, filmul prezint\u0103 totu\u015fi mai mult dec\u00e2t un divertisment comic-distractiv care \u00een Germania este rulat \u00een fiecare an de Cr\u0103ciun la televiziune. Realizat \u00een miljocul marelui r\u0103zboi – \u00eentr-un stat, respectiv sistem politic, care a comb\u0103tut via\u0163a \u00een interior \u015fi exterior \u015fi care a vrut s\u0103-\u015fi extind\u0103 grani\u0163ele ad infinitum – filmul e cuprins de nuan\u0163e subtile \u015fi critic-ironice, dar, \u00eenainte de toate, el s\u0103rb\u0103tore\u015fte via\u0163a p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u015fi a p\u0103m\u00e2ntenilor cu toate ce \u0163in de ea, \u00eenclusiv cu caracterul s\u0103u finit.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eUnde exist\u0103 \u00eenclina\u021bia de a reflecta cu adev\u0103rat, \u0219i nu doar de a g\u00e2ndi una sau alta – acolo este progres\u201dNOVALIS (Bl\u00fcthenstaubfragmente, 1797) CE: Citim, ascult\u0103m, privim, reflect\u0103m, vorbim. Ne l\u0103rgim orizontul.CE NU: Twitter \u015fi Instagram, Rap \u015fi Hollywood, recomand\u0103ri pentru business sau re\u0163ete sushi.\u00ceN SCHIMB: O c\u0103l\u0103torie prin lumea spiritual-cultural\u0103 a secolelor XIX-XX, cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8080,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"inline_featured_image":false,"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"default","ast-site-content-layout":"","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","theme-transparent-header-meta":"default","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"default","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-gradient":""}},"footnotes":""},"categories":[54],"tags":[],"class_list":["post-8079","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-54"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8079"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8079\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8081,"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8079\/revisions\/8081"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8080"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/goethezentrum.md\/de\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}