„Unde există înclinația de a reflecta cu adevărat, și nu doar de a gândi una sau alta – acolo este progres”
NOVALIS (Blüthenstaubfragmente, 1797)

CE: Citim, ascultăm, privim, reflectăm, vorbim. Ne lărgim orizontul.
CE NU: Twitter şi Instagram, Rap şi Hollywood, recomandări pentru business sau reţete sushi.
ÎN SCHIMB: O călătorie prin lumea spiritual-culturală a secolelor XIX-XX, cu concentrare pe creaţii artistice provenite sau în legătură cu spaţiul cultural german.
PROGRAMUL: Îl găsiţi mai jos pentru fiecare zi în parte.
CINE: Sunt invitaţi toţi cei de la 16 ani, interesaţi de trecut, conştienţi de prezent, preocupaţi de viitor, receptivi la cultură, artă, estetică, muzică, literatură, teatru, film, etică, istorie, gata la provocări intelectuale şi dispuşi la reflectări şi dezbateri în comun.
CÂND: 4-19 decembrie (zile de lucru), ora 17
UNDE: Sala de lectură germană a Bibliotecii Municipale „Haşdeu“, bd. Ștefan cel Mare 148
CONDIȚII DE PARTICIPARE: Nu sunt, afară de cele arătate mai sus. Înscrieri prealabile nu se fac, oricine poate să-şi aleagă zilele în care doreşte să participe după interesele şi disponibilitatea sa.
Cunoştinţe de limba germană sunt binevenite, însă nu sunt necesare. Toate textele tratate li se vor pune la dispoziţia participanţilor în traducere română sau rusă; filmele se vor prezenta dublate în limba rusă sau subtitrate. În discuţiile noastre, oricine poate să se exprimă în limba în care o doreşte. Cultura e la fel de internaţională ca şi ştiinţa, lumea şi omenirea sunt una, de aceea: Gândurile şi ideile contează, nu limba în care sunt exprimate.

IDEA ŞI CONCEPT: Wolfram Nieß (DE / Chişinău)

Wolfram Nieß s-a născut în anul 1978 la Wiesbaden, Germania. A crescut în orăşelul Neuerburg, aproape de graniţa cu Luxemburg, într-o familie de muzicieni şi a absolvit un liceu cu profil clasic. Din 1998 a studiat istorie antică şi contemporană, filologie germană, teatrologie şi romanistică la universităţile din Trier, Cluj şi Viena, absolvând universitatea din Viena în anul 2007. În acelaşi an a început un proiect de disertaţie (neterminat încă) asupra unei teme din istoria Basarabiei interbelice şi a venit de atunci foarte des la Chişinău să se documenteze la arhiva naţională. Aşadar a fost martor ocular la evenimentele din 6-10 aprilie 2009, în Piaţa Marii Adunării Naţionale. Fiind angajat ca cercetător la universitatea din Viena, între 2009 şi 2012, a făcut navetă regulară cu trenul şi rutiera între Viena şi Chişinău în acest timp, ca apoi să se mute complet în Capitala de pe Bîc, unde a activat în ultimii anii în domeniul cultural-educaţional şi ştiinţific. A publicat mai multe studii şi volume cu documente istorice despre istoria Basarabiei în perioada 1918-1941.

PROGRAM

Marţi, 4 Decembrie
Weltwissenschaft oder Denken im Dienste der Menschheit –
Știinţa lumii sau Gândirea în folosul întregii omeniri

Vom vorbi despre cum ar putea să arate lumea deja într-un viitor apropiat, pornind de la tezele lui Harald Lesch, profesor universitar pentru Astrofizică şi Filozofia Naturii la Ludwig-Maximilians-Universität din München. Adiţional, vom privi filmul Die Vermessung der Welt / Измеряя Мир (D/AT 2012; regia Detlev Buck; cu Florian David Fitz, Albrecht Schuch) care prezintă vieţile a doi mari savanţi, îndeosebi felul cum au contribuit ei nu doar la răspândirea cunoştinţelor, ci şi la progresul civilizaţiei: E vorba de marele umanist, naturalist şi cercetător în expediţii, Alexander von Humboldt (1769-1859) şi de celebrul matematician Carl Friedrich Gauß (1777-1855). Pe baza acestuia, putem discuta ce înseamnă cercetare – sau în general gândire – progresivă, bazată pe etică şi totodată orientată la interesele întregii omeniri.

Miercuri, 5 decembrie
Macht, Geist, Gesellschaft – Putere, spirit gânditor, societate

Rămânem la tema din ziua anterioară şi căutăm să elucidăm ce înseamnă de fapt romantic/romantism, citind şi discutând împreună nişte aforisme şi fragmente ale lui Novalis, unul dintre cei mai de vază scriitori şi gânditori ai Romantismului. Prin contrast şi comparaţie, vom dezbate tezele unuia dintre cei mai influenţi filozofi din timpurile noastre, Peter Sloterdijk, profesor universitar pentru Estetică şi Filozofie la Karlsruhe, care într-un interviu televizat s-a expus asupra întrebării dacă „se rupe societatea noastră?“, iar pe un plan mai larg, a căutat să arate rolul şi posibilităţile spiritului critic şi gânditor, a gândirii în general, faţă de puterea politică şi economică.

Joi, 6 decembrie
Recht und Gerechtigkeit – Drept şi dreptate

Vom lua în consideraţie două principii fundamentale ale convieţuirii omeneşti, şi anume dreptul şi dreptatea, respectiv cazurile şi circumstanţele în care ele nu coincid. Aici se atinge întrebarea, când şi în ce condiţii, într-un sistem sau stat autoritar, rezistenţa sau chiar răscoala împotriva ordinei publice şi puterii este admisibilă sau chiar se impune. Aceasta problematică o găsim exprimată în mod exemplar în una dintre cele mai celebre nuvele din literatura germană: Michael Kohlhaas, scrisă în anul 1808 de către Heinrich von Kleist. Vom viziona şi discuta filmul artistic cu acelaşi titlu (F 2013; regia: Arnaud de Pallières; cu Mads Mikkelsen; Bruno Ganz, Mélusine Mavance).

Vineri, 7 decembrie
Erst kommt das Fressen, dann kommt die Moral? – Mai întâi haleala, apoi moralul?

Ne vom întreba, dacă, vorba lui Bertolt Brecht: „Mai întâi vine haleala, apoi vine moralul“? Acest bonmot celebru din anul 1928 exprimă cât mai precis o chestiune actuală până în timpurile noastre, dacă ne gândim la amestecul problemelor pe plan ecologic, economic şi social cu care se confruntă omenirea pe întregul pământ. Vom urmări şi discuta filmul La mort en direct / Прямой репортаж о смерти (F/D 1980; regia Bernard Tavernier; cu Romy Schneider, Harvey Keitel), care tratează comercializarea în extremis a (ultimei perioade a) vieţii, dându-ne indicii, cum în viitor (sau deja în prezent) schimbările politice sau economice sunt în stare să anihileze noţiunea de morală sau etică.

Luni, 10 decembrie
Über die Grenzen der Selbstbestimmung und der Kunst – Despre limitele autodeterminării şi ale artei

Rămânem în acelaşi cadru tematic, tratând în mod critic întrebarea dacă, în situaţii extreme (de boală), omul are sau nu are dreptul să ceară să i se pună capăt suferinţei, adică vieţii. Admitându-se, oare se deschide cutia Pandorei, cu consecinţe neclare încă? Vom privi un film istoric german (subtitrat) care are ca subiect tocmai această problemă, iar după ecranizarea sa vom discuta, dacă şi în ce măsură problema dată poate fi subiectul unui film artistic, sau vorbind într-un sens mai larg, dacă pentru artă în general ar trebui să existe tabuuri. Astfel vom crea o legătură spre tematica zilelor următoare.

Marţi, 11 decembrie
Über den Umgang mit der Vergangenheit, oder Gewalt und Zivilisation – Despre abordarea trecutului, sau civilizaţie şi violenţă

Ca introducere în tema abordării trecutului în diferite ţări, vremuri, şi moduri, mai întâi ne vom preocupa de unele rezultate ale cercetărilor efectuate de Jörg Baberowski, profesor universitar în istorie est-europeană la Humboldt-Universität zu Berlin, cu referire la întrebarea, dacă sau ce legătură există între civilizaţie şi violenţa extremă. Cum s-a născut violenţă extremă chiar şi în interiorul unor societăţii foarte avansate pe plan cultural-civilizatoriu, cum a fost în cazul Germaniei naziste sau a Rusiei sovietice staliniste? Cum au ajuns – şi ajung – oamenii (bărbaţi) culţi, educaţi, paşnici în viaţa lor civilă, să comită crime împotriva umanităţii, în condiţiile frontului, ale războiului, ale lagărelor de concentrare? Abordarea serioasă şi sinceră a istoriei de către savantul german contemporan o vom confrunta cu extrase din filmele din anii ’50 şi ’60, care reflectă înclinaţia majorităţii din societatea germană şi austriacă de atunci de a tace sau de a refula îndeosebi trecutul cel mai recent, adică perioada dictaturii naziste.

Miercuri, 12 decembrie
Die Darstellung des Unerklärlichen im Film – Prezentarea inexplicabilului pe peliculă

În continuarea celor discutate în ziua anterioară, vom viziona şi discuta filmul Le Vieux Fusil / Старое ружье (F/D 1975; regia Robert Enrico; cu Philippe Noiret, Romy Schneider) care are drept subiect masacrul de la Oradour-sur-Glane din anul 1944. Filmul acesta, care a obţinut cele mai înalte premii în Franţa, dar a fost cenzurat şi oprit pentru prezentarea publică în Germania (de Vest) în versiunea sa originală până în anul 2007, este potrivit pentru spectatorii 18+.

Joi, 13 decembrie
Die Selbstinstrumentalisierung des Künstlers – Auto-instrumentalizarea artistului

Avem în vedere aici problema auto-instrumentalizării artiştilor (şi nu numai) în şi pentru un sistem politic autoritar sau totalitar. Vom discuta cum au profitat reciproc politicienii şi artiştii în timpul celui de-al treilea Reich ( la fel ca şi în zilele noastre) şi vom privi filmul premiat la Cannes şi cu un Oscar: Mephisto (D/HU/AT 1981; regia István Szabó; cu Klaus Maria Brandauer, Rolf Hoppe), un film care se bazează pe romanul cu acelaşi titlu, scris în exil de Klaus Mann (1936).

Vineri, 14 decembrie
Das ewige Spiel – Jocul veşnic

Precum şi în serile următoare, ne vom îndrepta atenţia asupra acelei taine despre care Oscar Wilde a zis că ar fi mai mare decât taina morţii – mai prozaic vorbind, ne vom ocupa cu tema eternă – „femei şi bărbaţi” şi abordarea ei în nişte opere de artă alese. Vom da o privire în trecut, în anii 1895 (Frank Wedekind: Erdgeist / Alban Berg: Lulu) şi 1900 (Arthur Schnitzler: Der Reigen) şi vom viziona filmul La ronde / Карусель (F 1950; regia: Max Ophüls; muzica: Oscar Strauss). Acest film, a cărui estetică plină de eleganţă, poezie şi muzicalitate este neîntrecută până în zilele noastre, realizează în mod congenial piesa lui Schnitzler pe peliculă, lăsându-ne să ne cufundăm în atmosfera anului 1900 la Viena şi să întrăm în lumea spirituală, socială şi culturală din fin du siècle.

Luni, 17 decembrie
Von den Dingen des Lebens – Despre chestiunile omeneşti

Se propun două creaţii care au ca temă comună relaţiile cu doi parteneri sau „triunghiuri amoroase“, în diferite circumstanţe şi vremuri. Vom citi şi discuta scurt-povestea Die Botschaft (Весть), scrisă de unul dintre scriitori germani deţinători ai premiului Nobel pentru literatură, Heinrich Böll, care a scris-o în anul 1947 sub impresia încă iminentă a războiului, reflectând întocmai timpul când a fost scrisă. Apoi vom viziona filmul Les choses de la vie / Мелочи жизни (F/ITA/CH 1970; regia Claude Sautet; cu Michel Piccoli, Romy Schneider). Filmul atinge, la fel ca şi povestea lui Böll, temele „iubire” şi „moarte”, „trădare” şi „iertare”, mai generalizând întrebarea, ce valori sunt importante în viaţă? Vom chibzui împreună, dacă şi în situaţii excepţionale rămân valabile şi aplicabile criteriile noastre obişnuite privind ceea ce-i „omeneşte“ şi ce caracterizează măreţia omenească (în sensul cel mai nobil al cuvântului). Ce îl face pe om să fie om?

Marţi, 18 decembrie
Vom Vergänglichen und Unvergänglichen – Despre cel trecător şi cel netrecător

Rămânem în cadrul preschiţat mai sus. Vom viziona şi discuta filmul Fantasma d’Amore / Призрак любви (ITA/D/F 1981; regia Dino Risi; cu Romy Schneider, Marcello Mastroianni, Eva Maria Meineke), în care se tratează şi confruntă caracterul trecător al vieţii cu caracterul netrecător al iubirii adevărate.

Miercuri, 19 decembrie
Die Feier des Lebens – Sărbătorirea vieţii

În ultima seară, vom viziona unul dintre filmele germane cele mai celebre şi îndrăgite de publicul de toate vârstele din Germania, un film care ne prezintă aventurile legendarului Baron Münchhausen (D 1943; scenariu Erich Kästner; regia Josef von Báky; cu Hans Albers, Brigitte Horney, Ferdinand Marian, Leo Slezak, Ilse Werner). Cu tot caleidoscopul său istoric şi acţiunea sa fantastică pe care îl conţine, filmul prezintă totuşi mai mult decât un divertisment comic-distractiv care în Germania este rulat în fiecare an de Crăciun la televiziune. Realizat în miljocul marelui război – într-un stat, respectiv sistem politic, care a combătut viaţa în interior şi exterior şi care a vrut să-şi extindă graniţele ad infinitum – filmul e cuprins de nuanţe subtile şi critic-ironice, dar, înainte de toate, el sărbătoreşte viaţa pământeană şi a pământenilor cu toate ce ţin de ea, înclusiv cu caracterul său finit.